ÃŽn jungla din Zanzibar,
Între-o zebră și-un țânțar,
S-a înfiripat Amor
Cu nemăsuratu-i dor.

Toată ziua zebra sta
Și țânțarul o ciupea,
Iară dungile vărgate
I se înroșiră toate.

Astfel,micul vampiraÈ™,
Iubăreț și drăgălaș,
Ducea viață liniștită
Lângă zebra sa iubită.

Ea-l purta prin jungla mare
Fericită,în spinare,
De-ajunsese el,țânțar,
Să se creadă armăsar.

Într-o zi,așa fu soarta,
Când se scărpina săraca,
Îi servi lui domn' țânțar
O coadă în mădular;

"Au!"zise țânțăroiul tare
"Vaco!Tu nu știi că doare?"
Și cu-n aer bosumflat
Imediat a și plecat.

De atunci în Zanzibar
Zebra plânge un țânțar
Și se uită spre băltoace,
Poate,poate s-o întoarce.

Țânțăroiul bâzâit
Altă zebră a găsit
Și-a chemat în ajutor
Un prieten,pe Amor!