în suflet din cuvinte zidesc un templu
casă pentru meditație și rugăciune
la răsăritul soarelui când îl contemplu
să dispară orice dram de amărăciune.

visul arde în mine precum un tăciune
vreau să aprind cu el bezna nimicitoare
să nu îmi transfere steaua în genune
ea mi-a dat la naștere puterea creatoare.

în lucru cu ideile îmi trebuie migală
să fiu și noaptea ca Luna lucidă
să particip fericită la astrală gală
cu entuziasmul din inima placidă.

nu am să las moartea cuvântul să-l ucidă
nici slova n-am s-o las năpastei perfidă.