pe-un picior de plai
pe-o gură de rai
iată vin în cale
se cobor la vale
trei turme de miei
cu trei ciobănei
unu-i moldovean
altu-i ardelean
celălalt muntean
cu toţi se vorbiră
şi se sfătuiră
ca-n apus de soare
tustrei să omoare
oiţa bârsană
muică năzdrăvană
mama mieilor
şi-a ciobăneilor
din ţara zeilor
li s-a pus lor pata
să îşi ia răsplata
să plece-n bazar
să-o joace la zar
lâna aurie
s-o pună o mie
glasul ei lăută
să-l pună o sută
pungile de seu
să le dea pe-un leu
pilea-i tăbăcită
s-o dea pe o litră
cărniţa-i pastramă
s-o facă pomană
ea îi auzea
ÅŸi nu se temea
nimc nu zicea
privea către cer
pleca-va-n mister
demult ea ÅŸtia
că la moartea sa
va cădea o stea
din voia timpului
cea a răsăritului
lumea va intra
într-o eră rea
şi-aşa se-întâmpla

armaghedonii
coboară cu norii
şi ucid toţi zorii
soarele ÅŸi luna
îşi ascund cununa
iarba nu mai creÅŸte
lumea flămânzeşte
fin’că astăzi untul
l-a-înghţit pământul
omu-i hal de hal
pentru caÅŸcaval
de vrei telemea
faci o temenea
felia de brânză
face cât o mânză
pe-o gură de zer
dai un giuvaier
cu un boţ de caş
ajungi mare slujbaÅŸ
cu-o pulpă de miel
iei un minister
pentru-n pic de urdă
justiţia-i surdă
pe-unde curgea lapte
pute azi a moarte
totul este langa
ne-am pierdut talanga

fost picior de plai
şi gură de rai
pe-un deal pustiit
de toţi părăsit
sub un cer scârbit
iată vin la vale
se-întâlnesc în cale
vreo trei cerÅŸetori
ieri mândrii feciori
stăpâni de miori
păru-şi ei smulgând
de muica-întrebând