ÃŽntr-o zi, poate, noi, vom avea un trecut,
Tu și eu, eu și tu, sună prea cunoscut?
Ne vom pierde în vise, evadând în culori,
Tu și eu și iubirea ce ne-nalță spre nori.

Într-o zi, îți voi fi o lalea între flori,
Într-o rochie albă, care să-ți dea fiori,
Noi doi și un cântec inedit de chitară,
Vom șopti jurăminte, într-o seară de vară.

Licuricii îmi vor ține trena în noapte,
Mă vei înconjura cu săruturi și șoapte,
Despre dragostea care, în sfârșit, a învins.
Atunci eu voi spera că nu e doar un vis.

Tu îmi vei strânge, iubite, mâna cu drag,
Într-o casă frumoasă, cu zambile pe prag
Și când privirea ta îmi va-ntâlni privirea,
Eu voi ști că pe noi ne-a unit doar iubirea.

Până atunci, visez și trăiesc doar în vis
Și scriu rime anoste, despre ce-i interzis,
Haide, vino, iubite, c-o chitară, în zori
Și declara-ți iubirea, cu un braț plin de flori!