vântul îngână romanța crizantemelor
norii pregătesc o ploaie mireană
orele se veselesc pe seama glumelor
mirarea se lipește pe sprânceană.

mi-e dragă Toamna cu bogăția de fantezii
cu recolte de vise adunate în cămară
este și vremea șezătorilor cu poezii
când poeții uită că viața e și-amară.

chiar dacă este ceață peste fericire
soarele o risipește cu multă răbdare
credința în mai bine nu-i o nălucire
ploaia divină spală gânduri murdare.

dilemelor vieții le găsesc tălmăcire
și îmi las grijile în planuri secundare.