Se dormea, era noapte
Și cei trezi vorbeau în șoapte
Numai eu c-un chef de viață
Scoteam capul pe fereastră-n ghiață
Și când trăsei odată capul înapoi
La secundă trecea un stâlpoi
Exact pe lângă fereastra mea
Pe care scosesem capul aiurea
Îmi dau seama că e un semn
Este timpul sã bat în lemn
Și să mă gândesc bine la greșeala
Care în viitorul apropiat va fi ca boala
Deoarece eu crwd că acesta este un semn bun
Al Domnului, la viitor mintea să-mi pun