în dimineața aia s-a trezit amnezic
a mestecat toată piatra în care era înțepenit
a făcut podul peste cer
a scuipat cuvinte
care s-au așezat cuminți în fața raiului
și au așteptat să le vină rândul

apoi Dumnezeu a întrebat

cine ești

sunt un poem gras pe tocuri
am venit aici să-mi reprezint omul
uneori numărădoare* a tuturor oaselor îngropate cu forța în cimitirul cărnii
umăr rătăcit pe obrazul atâtor și atâtor necunoscuți
blockbuster emoțional
ședință de spiritism
gumă în păr

alteori bucată de pământ cu iarbă proaspătă
numai bună de pășit

deci
pe scurt
cine ești

de cele mai multe ori sunt statuia lui Marilyn Monroe conclav pentru bieți rătăciți sub nori umflați de plâns
de cele mai puține ori un nod cu două fundițe

scopul și durata vizitei

cândva orașul mi se prindea de ureche ca un cercel medicinal
versuri cu nasul lipit de geam trosneau litere de nerăbdare să iasă afară
străzile se adunau vază plină cu flori sălbatice
care-Ți gâdila nasul

acum
chiar dacă degetele s-au arcuit a scris
hrana a fost din ce în ce mai puțină
au făcut tot felul de experimente
ne-au îmbrățișat
împerecheat
încrucișat
puține dintre noi au supraviețuit

suntem o enclavă în mulțimea care încă arde pe rug
poezia e vrăjitorie au zis
și ne-au aprins

în dreapta casei Tale e o băltoacă
suntem copiii care citesc pe buze
cu ochii altora