Un ou, din nou,
Și-a dorit să zboare
Până la Soare
Sau, măcar, pe a Soarelui floare
Care e o planetă
La o distanță potrivită în cosmos
Pentru navetă.

Aflat în spațiu, tânărul ou
A făcut un tonou
Și o piruetă,
Aterizând cu ecou
În tigaia pentru omletă.
…

Dragă Varvara, prin urmare,
Nu e nimic nou
Sub Soare.

Poate că sub mare
Ar fi avut o șansă mai mare
Să zboare,
Să devină scafandru,
Explorator,
El fiind un foarte bun înotător
Din născare.

Și cu un pic de noroc, pe un val potrivit,
Ar fi putut ajunge mare,
Chiar fără să dea din picioare.
Ar fi fost privit,
Admirat,
Poate chiar mai sus situat
Decât pe acea floare ruptă din soare
ÃŽn drum spre care
Atât de spectaculos s-a ratat.

Dar de ce oare, mereu
Alegem drumul mai greu?
Ce chemare,
Ce putere secretă
Ne împinge afară
Din coaja de cretă?
Ce vis de vară?...
Ce motor de rachetă?


Marius Valeriu
Sâmbătă, 4 martie 2017