stăte locului
să respire,
trăge cu ocheada di câteva ori
după cari
ridica mâna
își șterge sudoarea cu mâneca,
bea apă, di undi era, pe-atunșea nu sî căuta,
înfuleca dintr-o felii di pâini, două, trei roșii-o-bucatî-di-brânzî di oi,
apoi
ghinișor s-întinde sub un nuc din marginea lanului
ridicat într-un cot
mai trăge odată cu ocheada,
cică strângeam flori di ceai: - aveți grijă sî nu vă tăieți chișioarili,

într-o zî n-am rezistat, chiar i-am zis:
- cât o să tot strângem florișeli florișeli, învațî-mă șî pi mini sî trag o brazdî,

cu fricî mari, am tăiat, am tăiat dar durea, durea tari,
ustura, inima, ochii,
limba,
un licurici ascuns, aripile-n pământ,
să nu-l tai l-am ocolit di câteva ori, i-am lăsat o insuliță cu tot cu flori,
firul țipă cât îl ținea gura: - fatî hăi, măcar tu nu-mi strica liniștea,
di fricî am azvârlit coasa hăt hăt și-am alergat cât m-o țînut plămînii,

iarba, chiar știa să vorbească pi limba omului,

mai diparti nu știu ce s-o-ntâmplat, o venit sara,
când am ajuns acasî mama mi-a spus să-mi fac cruși,
sî spun tatăl nostrul, și mi-am făcut cruși, și am spus:
”Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău,
vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt.… ”