Motto:

Și vorbea, mări, vorbea

Și ce confident era!

Da’ cum nu, că la butoane

Băga dește grosolane...

Dragă Bade, nu-ți fie frică, este loc pentru toți

în show-ul ăsta global cu accente de bâlci

nu-ți fură nimeni privilegiile câștigate din timp

nu încearcă nimeni să se înghesuie în pozele tale

în care te ții de după umeri cu mai tarii zilei

astea sunt spaime de reptilieni față de marțieni

dar războiul lumilor e între timp o operă disco-rock

eu speram doar să găsesc o ipostază Laid Back

că tot vorbești avioane trecusem doar să-ți spun

„sagabona kunjani wena” dar mi-a atras atenția

căderea libera a gnomilor hlizindu-se după ce și-au umplut

rucsacurile unii altora cu cărămizi în loc de parașute

sub oblăduirea unui meșteșugar cu scufie de bucătar

expert în rețete de făcut liniște și pace pe gustul său

Bakerman is baking bread, night train is coming!

nu contează dacă Teo vine de la Teofil sau Teodora

oricum până la urmă te lasă deși te zbați să arăți

că ai volum sau chiar volume de bunătate

precum fecioarele zdrobeau strugurii cu picioarele goale

așa fac și eu cu salata asta de varză creață evident

că nu va ieși must și data viitoare poate o să-mi scot ciorapii

pe care-i aveam de la gym cu iz de Epoisse de Bourgogne

vezi tu, eu nu funcționez după principii de maximă audiență

vata pe băț cu paiete din steluțe mă lasă indiferentă

și atunci te întreb: cine e mai liber? cine se ține cu dinții de pretenții?

mai apare câte unu mai negru ca Terry Tate să dea de pământ

cu aparența de reguli corporatiste reciclate din congresul XIV

și-atunci vikingi necruțători se amenință cu avocați

pentru dreptul de proprietate intelectuală la vorbe de duh

și înțelepciune izvorâtă din sitcom-uri pentru câini husky.

[Lui Badea Mircea, karatistul verbului, de pe antenă]