ÃŽn poiana cu narcise
Unde cerbul zvelt aleargă
Unde cucul în culise,
Numele și-l strigă-n grabă,

Poposește o Crăiasă în lumina soarelui,
Se învârte și plutește,
Părul lung ușor și-l lasă în bătaia vântului,
La prințul ei se gândește.

Pe un cal alb prințul apare,
În șa o ridică în grabă
Și dispar în depărtare,
Spre castel unde or să șadă.

Prințu-i chipeș ,Ea frumoasă
Se iubesc , demult, din vise
Au ce - și spune și să facă.
Se vede doar din culise……

Din caleașca împodobită cu nenumărate flori,
În brațe de prinț purtată, Craiasa - și intinde trena ,
Albă, lungă de mătase, iar în păr e diadema,
De se minuneaza lumea și bogați și servitori.

Pasările încep să cânte
Și în tril să se îngâne
Dansul mirilor începe,
Se bucură întreaga lume.