Șoapte pierdute în unduirea nopții,
Fragile valuri de lumină și emoții
Căutând cu zâmbete curate
A lor eternitate fără de păcat.
Doar o secundă o șoaptă îmi zâmbește
Și toate cerurile se închină
La acea inimă senină
Ce ne-ncetat a căutat doar să pătrundă
A ta eternitate fără de păcat .

O lacrimă ce plânge ne-ncetat,
Un nour ce se-ascunde de ale tale raze
In umbra sfiiciunii de ieri.
O reflexie îndrăzneață ca o dimineață
De primăvară...într-o doară,
O jucăușă umbră ce doare azi, și ieri ca și alaltăieri.
Un nufăr stă la geamul sufletului meu
Plin de lumini și umbre
Al lacrimii păcat...