retras din toate lumile cu oameni
și îl iubești pe el singur
când își varsă din singurătate
precum ar topi toată dragostea
de pe cel mai înalt vârf al pământului
și din stele numai cu focul de la brichetă

poate că ai trecut deja prin viața lui
și ai dormit cu el sfârșitul dimineții
ca într-o carte de Kafka
ce niciodată nu ți-a ajuns în inimă

sau poate totul a rămas doar o nălucire
ce devorează miezul fiecărui univers viu.