Nu găsesc nimic, nici frunze goale,

Pădurile se aricesc sub trombă,

Căutarea crește-n rotocoale

Cicatricea zilei ce sucombă .



Peste toate treptele căinței

Cade toamna ca o ghilotină,

Amazonul spart al neputinței

Mi se varsă-n suflet cu rugină.



Răvășit, ca viile culese,

Țin pe masă fricile în plic;

Un paing prin hăuri încă-mi țese

Pânzele tristeții din nimic...



Unde naiba ești când storc alese

Vinuri din negară, pic cu pic?...