iernile sunt maștere albe cu ochi de oțel
totul e rece
atât de rece încât frige
lumea pare făcută din sticlă și gheață, din argint și diamant, din munți de sare, din tot ce poate fi mai rece, mai tăios, mai dur

tu - cea mai înaltă și rece lacrimă -
numeri țurțurii tăioși de la gura peșterii-cuvânt

undeva, pe malul lacului înghețat,
lebedele îngaimă un descânt
sarea din lacrimă să n-o mai pot simți