acum lucrez cu sinele, e ora cinci,
păienjenișul îl elimin cu aspiratorul,
cu florile iubirii îmi umplu pridvorul
și scot la suprafață sentimente adânci.

îmi ascult inima, își cântă dorul,
de o lume luminoasă, armonioasă,
ea crede că viața poate fi glorioasă,
dacă Graalul sângelui e curat ca izvorul.

transform tăcerea în sideral refren,
înfloresc cuvintele ca florile în seră,
emoții solare răspândesc în eră,
mă simt precum locomotiva unui tren.

pe o cale nouă pot duce lumea somnolentă,
energia mea-i iubirea și credința opulentă.