din gura ta ieșea austrul

și cădea-n bălți de uluială

când eu, cuprins de fierbințeală,

mușcam din coapse să-ți simt gustul

cu colții mei de urs ilustru -

ce colți aveam!... și ce vrăjeală!

mușcam de zona viscerală

întregul orizont lacustru...



acum o dau la-ntors, cu plombe,

cu botul prins într-o zăbală

și parc-aș fi lovit de bombe

iar aurora boreală

pe coapsa ta stă să sucombe...


ce colți aveam!...și ce vrăjeală!