Ca un fel de înger pe un pat de flori
te-am văzut venind
Înconjurat erai de o lumină albă, de o adiere strălucitoare
Iar părul de arhanghel ți l-ai lăsat desprins
Și aveai tot timpul din lume să cobori pe acea rază
spre mine,
Spre noi, muritorii de rând, să ne asculți poveștile plictisitoare.

Încercam să găsesc prin cotloanele conștiinței mele măcar o idee
Un gând care să te invite să stai...

Poate că a durat mai puțin de o secundă să te cunosc
În acea căldură infernală de vară.