De câte ori te pomenesc în discuțiile mele
Zâmbesc fără să mă pot opri
Iar degetele-mi pornesc pe clapele unui pian imaginar o serenadă de dragoste
Infailibilă
Sunt convins, dacă aș paria la ruletă cu numele tău rostit cu voce tare,
Ar ieși vecinii pe care mi-i doresc
Fără cel mai mic efort
Sunt tot felul de efecte și fenomene care nu obosesc niciodată în a mi se arăta
Mă întind în fotoliu
Sau acolo unde mă aflu
Și nu preget a mulțumi acelei rotiri de zar
Care aduce oameni împreună
N-are cum ca toate furtunile, ca toți dumnezeii, ca toate ghinioanele noastre
Să se prăvălească asupra noastră doar pentru că s-a făcut ora
Nu, altfel, dacă e așa
Tot universul ar fi doar o potrivire de ceas
În care oricine ar putea suplini pe oricine
Iar îngerii ar ieși la pauza de țigară
Tocmai în secundele de dinanintea începerii unui război mondial