agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-12-28 | [This text should be read in romana] |
Adun cuvinte rătăcite
pe-un câmp ars de vânt. Cuvinte rănite, cuvinte ce cântă, cuvinte bolnave, cuvinte-nimicuri, cuvintele-stihuri, cuvinte ce vindecă, cuvinte ce dor, cuvinte de dor, mușcate, scuipate, aproape nemișcate, cuprinse de vrajbă, de iubire, de somn, de tine, de mine însumi. Câteodată puțină ingeniozitate nu strică. Le adun, lepădate, ca și cum ele nu aparțin, imanent, acestui pământ, ci orașului brăzdat de urmele adânci ale "cunoașterii", un comerț ambulant, perpetuum mobile al devenirii de sine, doar lucruri împachetate. O singură măsură am: sacul meu de dormit, o gamelă de plumb, un autobuz, o cruce, un drum șerpuit și un punct de vedere al oilor rumegând iarba ce nu a răsărit în orașul descompus de lumină, o himeră de gând, un orizont, o izbire de astre. Câteodată îmi luminează mintea un gând rătăcit, la fel de concret ca un labirint construit din lemn putred, de esență tare, cu noduri căzute-n dizgrație. Trei scânduri înfipte-n pământ nu reprezintă o eternitate. Orașul descompus e înțeles doar de femeia ce naște, împrăștiindu-se infinit în univers, pentru a se aduna în lumina unui singur fulger pe cer, resetând bastioanele timpului într-o clipă aparte. Atunci și numai atunci, umbra de gând rătăcit devine o plăsmuire ce plonjează iar și iar fără niciun fel de cheltuieli, fără conexiune la internet, topindu-se undeva în noapte, în legile firii, entropic, de-a lungul șoselei, atingând un punct fierbinte pe Marte. Rămâne doar starea, o taină ce vine între oameni, aterizând câteodată într-o băltoacă, la fel de obișnuită ca râsul unor copii ce răstoarnă o broască țestoasă. "Ochii noștri caută convulsii" – așa scrie-n teancul de ziare. Căutăm formule, făcând rând la farmacii, umblând, împiedicându-ne de-un zid al uitării, cu aceeași inimă sculptată dintr-un nod de esență de tuia, fără să știm că încă nu s-a descoperit formula absolută, inefabilă și infailibilă pentru toate clipele noastre. Aici mă dau jos, acoperit de estetica pietrișului spălat pe jumătate și de-un dâmb de mal verde pe mâna mea stângă. Singurul semn e-o temniță în care țin cuvintele adunate, arse de vânt, în afara barăcii, decupând ceața ca un fachir cu focul creației.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy