A rost se-mbracă luna sus cu cerul
Precum în ape, stelelor alături
Magia tainei te-nvelește-n pături
Gonind de nori păcatul, austerul.

Tu ești o vrăjitoare fără mături
Pe-altare de amor ducându-mi gerul
Să-l faci tu vipii când îți sorb misterul
Când liniștea luminii n-o înlături.

Sub ochiul minții, cum îl au ciclopii
În nemiloase zări te risipești
De a te cugeta când mă apropii.

Exiști aeriform, în piept cu clești
Să nu respiri ci doar să zbori și snopii
Enigmei tale tot mai mult să-i crești.