Lumea în care ne naștem
Pentru noi, noii născuți,
Nu a existat niciodată.

Ca atunci când ascultăm
Pentru prima dată un țipăt
Care în adâncul întunecat
Al nopții se ridică urlet
Și se pierde în golul
Pădurii crescut.

Fantasma zilei de ieri
Al necuprinsului loc unde
Adevărul bea sfârșitele
Povești care adâncesc
Cum în ochi o stea
Din întinderi
Firesc.

O lume ce nu există
Pentru că nu a înflorit
Dintr-un sine niciodată
Un nicicând negândit.