Afară-i ger, cer desfrunzit
vis de iarnă,
tu dormi pe brațu-mi obosit
Cosînzeană,
în ochii mei păstrezi copil
dimineața,
obrajii tăi îmi încălzesc
aspră fața.
Cu-n gest firesc îmi risipești
șoapte hazlii,
ești doar o zână din povești
iar tu nu știi,
la tine-n brațe am aflat
unde plecau
zăpezile de altădat'!