Prima lovitură trebuie trasă înainte de prima linie.
Următoarele nu trebuie să treacă de linia din urmă.
Și, mai ales, să nu se întindă în afară de margini
Unde ca linii trasează fecund fiecare secundă.

Ca și cum aș lovi Soarele astfel încât să nu treacă
Dincolo de apus după care l-am aruncat din răsărit
Și apoi să îl pot lovi încă și încă și încă o dată
La fel de înalt și la fel de întins în infinit.

În jur cerul a înverzit și pe sub lumina Soarelui
Mi-au crescut mai multe stele asemenea lui
Ce așteptau să fie lovite și să zboare
Din zborul început de la căpătâi.

Stelele care așteaptă, pentru că sunt nestinse,
Loviri ce sunt lovite astfel încât să nu cadă
Înainte de prima linie întâia dată și apoi
ÃŽnainte de ultima linie dintre margini
În joaca de-a nesfârșirea uitată.