Cunosc pe Dumnezeu
cum cunosc zborul trezit de emoție
pe valsul vocii tale.
Domnul îmi dă Binele
tu îmi dai aripi.
Îngerul vine cu un surâs de invidie.
Zbor prin odaie,
afară plouă.
Și deodată îmi strâng aripile
și cobor lângă tine în pat.
Tu te ridici să faci cafelele de noapte,
ochiul negru din cană privește lumânarea.
Bem și sângele capătă viteză prin vene.
Mi se trezește limba
spre a vorbi și a face dragoste.
Străbat cu mâna
relieful trupului tău
spre a te vedea.
Afară latră un câine despre ploaia ce nu se mai oprește.
Ploaia ne zguduie auzul.
Mirosul de ud deschide ferestrele.
Noaptea curge pe muchie de nor,
frumusețea ta dansează la lumânare.