Seara,
După ce mă eliberez de ape
În timp ce plouă,
Caut să văd cum yala a închis
Firida dintre ușă și toc.

Privesc cum îi atârnă cheia
Ca lacrima care așteaptă
Și nu poate să cadă
Lipsită de gol.

Apoi,
Mă așez înaintea ferestrei
Uitându-mă în întuneric
Prin stor.

Monitorul e gol.

Din carnea privirii
Ca peste mormânt,
ÃŽnaintea lui,
Scriu cu lumânări.