Eu nu sunt rădăcină.

Dar știu cum cresc
prin adâncuri rădăcinile
pădurilor,
apelor,
munților.

Eu nu sunt pește.

Dar știu cum mănâncă peștii
apa mărilor,
norilor,
iazurilor.

Eu nu sunt pasăre.

Dar știu ce e zborul:
mâini care cresc
alte mâini,
căutând.

Eu nu sunt vulcan.

Dar știu cum, în pântec,
Pământul își crește
din focul rupt
pe frunte, creste.

Eu simt din afară
tot ce e înăuntru

Sunt pretutindeni
Fără să fiu undeva.

Sunt carne a întrebării
ce aduce la suprafață lumina
înainte de a fi fost răspunsuri.

Urc prin toate
fără să fi fost nicăieri
înainte de început
și,
din când în când,
mai mult.