|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Nothing sought Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-01-22 | [This text should be read in romana] |
Ea dansa cu florile
Eu cu viermii în pământ Ea avea gleznele curate de noroi și râsul legat cu sfoară subțire de cer, călca petale fără să le simtă moartea, își îmbrăca zilele în culori care nu dor. Săpam. Căutând comori — adevăruri cu miros de rugină. Învățam alfabetul oaselor, cum se scrie tăcerea cu mandibule strânse, cum timpul nu curge, ci putrezește. Ea vorbea despre primăvară ca despre ceva garantat. Eu știam deja că nimic nu revine, doar se transformă în hrană pentru altceva. Pe ea florile o știau. Viermii mă știau pe mine. În noaptea de după noaptea ei, când rădăcinile au stat din freamăt, viermii s-au oprit să asculte ecoul de pași, ecoul ei — pași îndepărtați, dansând pe piatră. Pășesc singur acum, și sus, și jos, păstrând în zâmbet ce-am ajuns să știu: pământul nu-și are ritm propriu. Adâncul lui și-adâncul cerului își freamătă vii adevărul numai din frumusețea fragilă a pașilor printre flori.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy