o sârmă ghimpată
îmi rupe numele.
mă strigă greșit.

nu din eroare,
ci din exces.

o literă în plus
a intrat nechemată,
apăsând restul
ca o ștampilă,
o regulă
care nu se mai discută.

dezgolită,
memoria merge mai departe,
fără mine,
printre granițe.