|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Nothing sought Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-02-03 | [This text should be read in romana] |
Când cerul soarbe din apa oceanului
Îi cresc norii cu care acoperă lumina Iar gura lui, plină, devine o mare. Cu cât bea mai mult din întinderea apei Adâncul din carne îi înflorește. Și cu cât soarbe înaltul golește În fiecare orizont în care Pe sine se adâncește. Ființa apei pe care o bea îi este trăire, Clipă ce-și caută locul ei în murire Unde ceea ce își adună devine Crăpătură de strălucire. Asemenea lui Sorb din paharul de vin Ca dintr-un ocean o mare. Și, Cu fiecare sorbire devin Izvor ce-și golește din gol Golul altor goliri imaginare.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy