Unde dealul se răsfrînge
dor în dor se plînge, plînge,
tu cu mîna de zăpadă
chemai ochiul meu sa vadă.


Unde Jaleșul se-ncearcă
apa cîntă negustată,
veneai iar între izvoare
să-mi aprinzi o sărutare.


Unde visul se păscuse
pluteau stelele supuse,
și-mi era atît de dragă
gura, gurilor, baladă.