De m-ar fi intrebat, imensitatea asta ce ne-nconjoara...
Vrei sa traiesti?
Eu as fi intors capul si as fi spus nu!
Doar, de m-ar fi intrebat atunci...
Pe cand eram doar vis si negura albastra...
Printre stele reci...

Si de ce oare nu as avea curajul sa recunosc...?
Ca sunt....!

Doar focul arde rosu in noaptea dinainte...
Si din urma a tot ce sunt...
Iar sus doar luna intinde catre lume
Bratele de raze albe

E tarziu acum sa ma mai intorc acasa
Si-as vrea sa plec departe....
Cu vantul si cu nebunia mea din asta noapte...

S-au aprins din nou pe culmi de roua ude...
Focurile vii de veghe pentru oameni
Si luptatorii se ridica de prin tarani incinse
De dor si de durere adanca...

Praful drumului sa umplut de pasii
Ce fac sa tremure pamantul
Cand cavalerii unei zile ce nu va fi sa fie
Au pornit din nou spre razelele de soare

Si daca m-ar fi intrebat atunci...
Necuprinsul...
Ce oare mi-as fi putut raspunde?
Ce oare ne-am fi putut raspunde?

Ca vreau sa uit ...
Si sa renasc din cenusa uitarii mele....

Nebune...nu mai plange, lasa ploaia sa se opreasca...
Nebune...