așează-te
pe tocul umărului meu
țâșnit direct din aripă
și nisip pe piele
ai să mă simți cam sărat;
am să m-așez și eu pe zăpadă, gol,
în recea-i prospețime
și metaforică
neapărat.
cu ața gândului
împleticită pe degetul tău
voi scrie oceanul și tu
ai să mă crezi.
mai aspră din fire, tu ai să-mi crestezi
obrazul
și
din zgârieturile lui fine
voi descifra
că mă iubești...