umblu
fără de mine pe ascuțisul unui drum
înclinat bizar într-o aripă
sau mai bine
într-un gând
flămând
umblu desculț pe tăișul gândului meu
dintre tâmplele mele
întins aproape
înspre tine
și cerul
cu pleoape
umblu hai-hui, orb, ai spune, fără mine
și fără noi
spre posibilele noastre ploi
în fiecare clipă
pierd câte un pas de sânge
dar nu-mi ajunge!
da. orb, spre tine
umblu
și încă necunoscuți îmi rămân pașii
merg fără de mine înroșindu-mi tâmplele arse
numai spre tine
întoarse