de s-ar picta pe boltă sentimente
mai mult decât natura poate-o face
aș creiona întâi avertismente
să fie cerul liber pentru pace

mai jos, spre orizont, iubire-aș pune
întâi a soarelui pentru o nouă zi
și-a lunii răsărită din genune
cu teama ei adâncă de-a lipsi

în vârf de munți aș pune bucuria
acelor care-n primul drum spre stele
cărarea aspră le-a fost temelia
de-a reuși în a-ndrăzni spre ele

iar peste nori, în tușe, cutezanța
a mii de aripi frânte pentru zbor
ar contura credința și speranța
că mintea te ridică peste nor
...............
ne chiamă îngerii spre zări albastre
ei sunt trimiși de-acela care sus
veghează sensul devenirii noastre
și ne-anvățat ce-i sacrificiul prin Iisus.