de-atatea ori pe trandafiri eu am calcat
nu am simtit mirosul, n-am vrut sa ii privesc
ii auzeam plangand, iar frumusetea nu-i salva
de o iubire cruda a unei talpi brazdate nefiresc
de sangele negru si amar al mortii ca altar
unde un singur trandafir nu a cedat si prin sarut
el a cantat balada-i de parfumuri cu tepii ofiliti
a alinat durerea talpii crestate de focul nevazut
al apei, al taranei ce a hranit candva o floare
ce s-a nascut si a crescut stiind mereu ca moare.