De ce mistui,cu focu-ți arzător,
Și bagi în chin și disperare
Mințile slabe ale oamenilor cuceriți
Cu patimă și cu ardoare?
Crezi că nu te vede nimeni oare
De ce dorință arzătoare?

Tu,fructul interzis,tu binele și răul,
Ieși afară și lasă-mi mintea obosită
Să zburde,să viseze,așa ca odinioară.
Vrei să-ți cad pradă,să mă faci oare
Sclavul tău pe veci?Poate o să reușești.
De ce,dorință arzătoare?