azi am văzut ca o chemare
insinuată prin fereastră
sărutul frunzelor în soare
a celor ridicate-n glastră

le apropia o adiere
iar ele unduiau supuse
contactul ca o mângâiere
pe un perete crea tușe

eu admiram uimit desenul
părea o gură ce sorbea
în picuri line tot polenul
de pe un sân ivit abia

de-odat` un nor ca o iluzie
frumoasa rază-a alungat
pe zid rămâne o aluzie
a unui vis plin de păcat