Dă-mi mâna și-ți cerșesc mii de cuvinte
o mică sărutare și atât,
îmi las trăirile, la fel ca și-nainte
și te-oi iubi în taină, atâta eu mai pot.

Dă-mi palma ta albastră, iubindu-mă pe mine,
în taină, ca și mine, nimic nu se mai poate,
ai ochi căprui maturi, nu sunt încă din lapte
iubește-mă, de vrei, spunându-mi mii de șoapte.

Dă-mi tot de vrei și ți-oi primi fără cuvinte,
la fel să faci și tu, știi bine, n-are rost
să spunem vorbe calde, știm bine, cât se minte,
mai bine lasă trupul să spună ce a fost.

Dă-mi vlaga ta iubire și te-oi seca sorbindu-ți
zi după zi din trupul ce-l ai, doar pentru mine,
iar eu la rândul meu, ți-oi da cât poți cuprinde,
un trup ce-i pur și plin de lacrimi și iubire.