mă uit cum sorbeau stelele apa
din mare
într-un interior al interiorului meu
sau mai bine spus
cum folosesc un pretext
ca să spun că sunt gol
mă uit
cum între stele și mare
nu e nimic
decât aburul care sunt eu

nu e nimic în trecut
decât un cer de cerbi
care aleargă cu amintiri
în coarne

nu e nimic în viitor
decât o mare de păsări nenăscute
zburând cu mine odată
să mă uit.