Ieri, sub cupola lumii,
azi, sub sumbrul zid al pasiunii,
iar mâine sub peceta tristeții.
Ne-nvăluim într-o superbă adiere a lumii azi,
căci mâine nu-ți voi putea spune ce a fost ieri,
deoarece zâmbetul pe care l-ai avut cândva nu-l vei avea nici mâine, dar l-ai avut acum câteva momente...
Ieri, ți-am sărutat căușul palmelor,
pentru ca azi să te poți bucura de sentimentul
ce-l vei avea, în amintirea clipelor mâine.
Iar mâine îți vei mușca buzele după acel ieri pierdut,
pe care nu-l vei mai regăsi niciodată...
dar mâine, va fi o altă zi,
o altă minune se va întâmpla în viața ta,
deoarece există...azi.