Tavanul asta...
Cu ce drept il privesc mereu
- Numai pe el?
Cine-mi permite sa-l fixez la greu
- Numai pe el?
Il stiu pe din-afara:
Cu colturi, patru, ascutite,
Cu mijlocul in mijloc,
Cu marginile-ngalbenite.
- Mereu la fel
Mereu acelasi,
Ma-ntorc mereu la el
- Numai la el.
Cu ochii intr-un colt,
mi-aduc aminte.
In altul, vad prezentul.
In mijloc, vad
ce-ar fi putut sa fie.
- Mi-a devenit tavanul
un prieten.
Ma uit la el
cand imi e greu,
cand vreau sa plang,
cand sunt doar eu
si n-am pe nimeni
langa mine...
Ma uit la el
cand te doresc
ori cand te cert in gand,
dar si cand te iubesc.
Te mangai si te-alint
cu ochii in tavan
Si asta fiindca simt
ca te iubesc in van...