Prin palmele tale curg raurile
cu suflete cu tot , pline de dor
le-am luat catre mine
si le-am pus pe pieptul meu
sa-mi rasara izvoarele
si sa-mi susure apele ,
fiori de lumina sfasiara timpul
pierdut printre secundele
sarutului tau ce urma
si zarile fierbeau albastre
si ne pierdeam incet prin astre...
copii de fericire plini ,
cu gandurile crescute undeva langa inima
si soaptele lunii ametindu-ne
iar sarutul tau albastru
nascand univers sa te-nchini !