inima e aburita de miros de cozonaci

o limba de luna ascutita
pe-un tacam de cer decojit e ca prajitura de lamai muscata
si uitata
ce daca e Craciun la spate si nu ninge?


stiu sa culeg cuvinte insiropate de prin par de la tine
cuvintele se lipesc incapatanate de gene –
o tin mortis
sa ma lase oarbe


si tu cu doua ceasuri in mana amandoua batrane
trecutul tau viitorul meu
mereu luate la intrecere
si tic tac – tac chitic

cand alergi de la bucatarie fript la degete sa le sarut
le`mpreunez sa miroase a rasina
a inghet si tropot
pe garile de trenuri

si undeva sunt maini sa numere
gramezile de saruturi ramase, eruptii de tandrete
ploile neplouate zapezile neinzapezite
pana nu mai ramane nimic

dormi, caci mai tace Craciunul
vestile bune oricum nu poarta haine
am sa te trezesc la imbracatul zorilor cu colindatori
si ai sa vezi ca ninge.

Leru-i ler, iubite