Balada milițianului


Am vrut, cândva, să fiu milițian,
Să patrulez, atent, prin piață,
Să port diagonală și pulan,
Să văd cum mă descurc în viață.

Să intru, hotărât, printre șmenari
Și micii hoți de buzunare,
Căci doar milițienii e mai tari;
Pe ei, nicicând, capul nu-i doare.

Și dacă totuși nu era de trai,
Atunci era cam prea nasol,
Luam șpagă o mulțime de parai
Și îmi cumpăram cu ei potol.

Dar a venit un '89
În țara-aceasta carpatină;
Și a început o viață nouă,
Că nu mai știu cine-i de vină.

Acum, dacă m-aș face polițist,
Nu știu dacă e sfârâială;
Pe bune, totul este pesimist
Și post s-o dau în bâlbâială.