În grãdinã e luminã,
Iarba verde se cununã,
Prin mãtãsuri moi de vânt,
Cu prea sfântul nostr' pãmânt.

Deodatã s-au mai rãrit,
Toporaºi, crini, ghiocei,
ªi un miros de flori de tei
Repede a nãvãlit.

ªi de ar fi sã mai vinã
O ploaie rece seninã,
Însetatul pãmânt
N-ar scoate un cuvânt.

La o scurtã ploaie
Curg izvoare ºiroaie.
Fluturii pe flori se aruncã,
Iar pãsãrile cântã.

E petrecere-n gradinã!
Ici, pe colo o albinã,
Zboarã pe muzica linã
În a soarelui luminã.

Vestind în gura mare,
Prin grãdinã, pe cãrare,
C-un ameþitor ecou
C-a sosit vara din nou.