Tată


tu, mai puternic decât durerea de inimă
mai tânăr decât viața mea
mi-ai sădit iubirea
pe locuri de muguri
în cer însorit


tată, înainte de a mă naște
îți simțeam viața rodindu-mi lumină
tu, atât de dumnezeiesc frate
al pașilor ce ne poartă


ne purtăm unul pe altul
ca pe-o recunoștință tainică,
ne recompunem spiritul
tu, calul năzdrăvan
eu, călărețul


vine o vreme când te văd ca prin ceață
pașii noștri se desprind fără lege
se pare că pleci....
cine sunt eu
și tu, cine ești tată ?