Cu universul destramat
De lacrimi si furtuna
In sufletul indurerat
Moartea mi se aduna

E sumbru tot si cer si oameni
Acum sunt inghetati
Iar muntii mari si inerasii
Sunt toti indurerati

Dar iata-o mica licarire
Un strop de ideal
Se infiripa cu uimire
Intr-al lumii aval

Chipu-i de marmura ne-atinsa
Si ochi fermecatori
Cu buza ei de foc aprinsa
M-adoarme-ncetisor

Este frumos si e visare
Este adevarat
E ca o mica evadare
Din universul destramat