Apă plânsă

Picură în sus
din porii pavajului elegant
o umezeală lăptoasă.
Gâdilă tulpinile.
Copacii pozează
un nud decapitat.
Un nimeni ud schițează.
Șiroaie ordonate
îmi udă picioarele.
Viermișori apoși, simpatici
se urcă lent prin mine.
Îmi excită pielea
și-mi seacă gândul.

Revin la secetă.
Roțile toacă șina metroului...


Paris, ianurie 2001