Singura speranță în această noapte nesfârșită
Este să te urmez printre umbrele albastre,
Adânc, departe de lumină.
Îți aud vocea: "Nu-ți fie frică!"
Dar ceva dinlăuntru mă obligă să mă întorc.
"Prinde-mă de mână!Nu te întoarce!
Am nevoie ca tu să rămâi.
Știu un loc unde se împreunează întunericul cu lumina!
Singurătatea mă ucide."
Oare este un loc pe care să-l putem împărți?
Tu ești dansatorul din noapte.
Tu ești fiul luminii.
Tu ești păcatul timpului.
Tu ești sfântul cu aripi albe.
Tu ești creatura din noapte.
Tu ești puritatea rămasă în viață.
Tu ești soarele mânjit.
Tu ești o stea lucitoare.